07 februarie 2010

Istoria martisorului

       Pe vremea dacilor, micile amulete de primăvară nu erau mărţişoare, ca astăzi, ci pietricele albe şi roşii. Tot în vechime, în unele locuri, mărţişoarele erau monede atîrnate de fire subţiri de lînă, în cele două culori naturale ale lînii, alb şi negru. Moneda era, după rangul celui ce o poartă, de aur, argint sau bronz şi se purta pentru a avea noroc şi pentru a aduce vreme bună în tot timpul anului. Dacii credeau ca aceste amulete aduc fertilitate, frumuseţe şi previn arsurile cauzate de soare. În vechime, mărţişoarele se purtau pînă înfloreau pomii, iar apoi se atîrnau de crengile acestora, pentru a le feri de îngheţ şi a favoriza roade bogate. 
         Despre mărţişor au apărut şi multe legende care s-au transmis din generaţie în generaţie. Multe sînt legate de baba Dochia, personaj din mitologia populară. Una dintre aceste legende spune că o femeie bătrînă, care se numea Dochia, avea o fiică vitregă pe care o chinuia cu munci grele. Într-o zi de iarnă, Dochia i-a dat fetei o haină neagră şi i-a cerut să o spele la rîu pînă devine albă ca zăpada. S-a chinuit degeaba fata şi a cuprins-o disperarea, căci, cu cît spăla mai tare, haina se înnegrea. Atunci a apărut un bărbat care se numea Mărţişor şi i-a dăruit fetei o floare fermecată, roşie şi albă, care a făcut o minune şi haina cea neagră s-a făcut albă ca neaua. Se spune că, de ciudă, baba a plecat în lume, iar pe drum şi-a aruncat furioasă cojoacele.
     Mărţişorul, ca sărbătoare populară românească, celebrează venirea primăverii. În cea mai mare parte a ţării se oferă persoanelor apropiate mărţişoare, ca mici semne de preţuire şi dragoste. După tradiţie, mărţişorul este alcătuit dintr-o fundiţă de mătase roşu cu alb, care semnifică împletirea dintre iarnă şi primăvară, şi la care se adaugă alte simboluri ale norocului. Mărţişoarele se poartă la vedere o săptămînă sau două. 
         În Bucovina, în zona Gura Humorului–Cîmpulung Moldovenesc, în prima zi de martie sînt răsfăţaţi bărbaţii. Doamnele sînt cele care oferă mărţişoare sau mici obiecte simbolice, ca diploma pentru cel mai bun soţ, şef ori amant. Micile suveniruri sînt cumpărate de la comercianţi veniţi special de la sute de kilometri şi sînt oferite şi primite cu bucurie. Nu există o explicaţie pentru inversarea obiceiului, dar acesta se păstrează cu străşnicie. De altfel, doamnele bucovinence nu pierd nimic dacă fac astfel de gesturi delicate pentru partenerii lor: impresionaţi, aceştia se simt foarte obligaţi ca, de opt martie, să întoarcă partenerelor investiţia sentimentală înmiit. (www.evenimentul.ro)

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu